Au trecut cativa ani buni de cand am incheiat, cu succes, as spune, capitolul amenajare living la mine acasa. Nu doar amenajare living, de fapt, ci amenajarea casei intregi, lucru care m-a costat 3 luni din viata e munca cot la cot cu mesterul pe care il angajasem si mai multi neuroni decat lucrarea de diploma de la facultate si cea de disertatie de la masterat la un loc. De atunci am inceput sa nutresc un respect enorm pentru cei care se ocupa de amenajari interioare. ca sa faci treaba buna in acest domeniu trebuie sa gandesti nu doar ansamblul ci si micile detalii, toate trebuie sa se potriveasca si locul pe care l-ai transformat trebuie sa reuseasca sa spuna, in putine cuvinet, o poveste. Povestea celui care il locuieste. Stiu, era mult mai simplu cand locuiam in pesteri si zgariam pe peretii lor cateva desene pe post de decor, aruncam cateva piei de animale pe jos si ne asteptam omul drag si preistoric sa vina de la vanatoare.
Ultimul lucru pe care l-am facut dupa ce am terminat partea de amenajari living, a fost sa ma asez drept in mijloc si sa ma uit de jur imprejur. Se lega? Da, se lega. Ma puteam relaxa? Mai mult ca sigur, gratie ciresei de pe tort pe care o primisem cadou de la primii mei musafiri: o fantana de interior cu ajutorul careia creez o oaza de racoare in livingul meu insorit, iar murmurul usor al apei ma face sa ma simt in fiecare clipa de parca as avea parte de o bucatica neasteptata de concediu. Recomand 100%!
