In seara aceea Alexandru se plictisea. Intotdeauna aceste serate de binefacere erau anoste, cei mai multi din cei prezenti nu veneau pentru a socializa, ci pentru a fi vazuti. Contra unei donatii modice, chiar si aceea facuta cu nepasare, isi asigurau popularitate pe spatele unor bieti nefericiti a caror ultima salvare erau banii obtinuti in urma unui asemenea eveniment. Era gata sa plece, cauta o metoda cat mai dicreta de a se strecura catre iesire, dupa ce isi lasase plicul in bolul de donatii aflat in mijlocul incaperii. Exact atunci o vazu.
Siragul de perle care ii ascundea rasuflarea era bijuteria cea mai fina si, in acelasi timp, unica de care avea nevoie. Se vedea atat de maiestrit daltuita incat parea lucrarea magica a unui spiridus, desi era numai rezultatul naturii, ajutata de efortul unui profesionist in stomatologie si estetica dentara, Rochia ii purta semnatura unui designer faimos, iar coafura era rezultatul muncii de mai bine de o ora a doi hair-stylisti, dar toate detaliile tinutei pareau a pali neimportante in fata acelui zambet naucitor de alb. Putea sa poarte si un sac incins cu o bucata de sfoara, isi zise el, nimic nu ar fi contat.Cand ajunse in dreptul lui, femeia se opri sa soarba din paharul inalt cu un aer si o facu avand un aer preocupat, ca si cum si-ar fi adus aminte de ceva. In toate manuale de seductie ale lumii acest gest, in acord cu intreaga sa atitudine, reprezenta o invitatie pe care Alexandru o accepta.
Mai tarziu, cand il stiu indragostit de ea pana peste fire, Cris ii spuse adevarul. De fapt nici macar nu se numea asa, ci Ana si acesta nu este un basm, oricat de mult ar semana cu unul. Vedeti voi, dragi cititori, nu doar in basme, ci si in realitate se pot intalni lucruri si locuri magice. CrisSmile era numele unei clinici stomatologice pe care fata o frecventase in ultimul an, dupa o durere de masea cumplita care o surprinsese la serviciu. O colega ii povestise cu inflacarare de CrisSmile si, tinea minte precis, la momentul acela se intrebase cum putea un om sa vorbeasca cu atat entuziasm despre dentisti. Manata de nevoie se dusese insa pana acolo, iar prima impresie fusese atat de neasteptata, in cel mai bun sens posibil, incat hotarase ca acela va fi locul care ii va transforma dantura…si zambetul. Mai ales ca, inca de la inceput, exact asta promisesera cei de acolo.
– E ceva cu tine, nu stiu ce, nu pot defini, dar e ceva care ma atrage in fiecare secunda in care te simt privindu-ma sau cand imi vorbesti. Seamana a vrajitorie! ii spunea Alexandru.
– Nu cauta vrajitorii, e numai zambetul meu marca CrisSmile. Tu crezi ca acolo sunt doctori sau magicieni? …ii spusese ea o data insa nici nu terminase de vorbit ca isi dadu seama ca nu era complet sigura de raspuns. Totul parea ireal de bun in locul acela.
Pasise pragul clinicii stomatologice din Rahova sperand ca va gasi o mana de medici priceputi. Erau acolo cat sa ii intreaca asteptarile, dar in plus gasise un decor prietenos, aparatura de ultima generatie si un mod de lucru occidental. Programarile se respectau, le putea consulta cu ajutorul aplicatiei instalate direct pe smartphone, preturile erau la vedere, aveau si site de unde putea afla informatii oricand. Plus ca lucrau si sambata. Practic, economisea timp pretios de fiecare data.
Lucra in cartierul Rahova si putea ajunge cu usurinta la cabinet, o scurta plimbare imediat ce iesea de la munca; in plus o facea si cu placere. Inauntru parea sa miroasa a cafea, nu a stomatologie, ca in toate celelalte cabinete de gen pe unde mai fusese pana atunci. Absolut instinctiv corpul i se relaxa atunci cand intra si disconfortul clasic legat de vizita la dentist diparea ca prin farmec. Dupa o consultatie si un plan de tratament, dintii ei, nu foarte buni de la mama natura, facusera cunostinta cu excelentele servicii de protetica si implant dentar. Pas cu pas, scepticismul i se topi, intelegand ca exista si in Romania clinici specializate care pun pe primul plan interesul pacientului, iar bugetul ei care se pregatise de un serios cutremur afla cu surprindere ca era in siguranta. Asta chiar si fara sa foloseasca optiunea de plata in rate, care oricum, in vremuri mai putin fericite, ar fi fost extrem de utila.